Meditare...

Afara ploua linistit......ce atmosfera racoritoare dupa o zi torida,grabita.Parca ploaia vrea sa stearga urmele pasilor mei grabiti prin micul oras,acel sentiment de lupta cu realitatea,decizii,pe care le-am luat azi si care m-au purtat pe o cale intortocheata,insa nu imi pasa in sfarsit sunt in oaza mea de liniste,bucurandu-ma de putina liniste si de putinele sunete care alcatuiesc  o melodie cu versuri dulci,imi relaxeaza mintea,imi poarta gandurile undeva departe,in neant,fara vreun scop,fara vreo tinta.Am ajuns la un moment dat azi sa simt ca hainele erau precum niste lanturi ,ma stringeau,nu stiu, ma simteam inconfortabil si primul meu gest atunci cand am ajuns acasa a fost sa imi dau jos toate acele "lucruri"care erau incofortabile,si brusc am simtit racoare din nou,m-am simtit liber.
Puteti sa imi spuneti cum vreti,dar aici in oaza mea de liniste sau in inchisoarea mintii mele sper la ce e mai bun pentru maine.Este speranta chiar si in cuvintele  "fara speranta"...acum sunt aici...in albastrul linistit.