Copilarie...

Inainte de a citi postul meu da-i te rog un play la clip pt atmosfera.... intra altfel cuvintele

Copilarie....stau si ma uit la persoanele din jurul meu si admir, ravnesc ,privesc cu invidie perioada asta pric care trec o savureaza.... copilaria.Ma uit la ei cum nu au nici o grija,cum traiesc fiecare moment la intensitate maxima,mereu cu zambetul pe buze si mereu nepasatori.Pt ei viata asta grea,realitatea cruda cu bune si cu rele nu exista, ei traiesc in siguranta si protejati de toate relele din lume, protejati de familia lor,acei oameni care au datoria sa ii iubeasca, sa ii invete sa mearga,sa vorbeasca, sa citeasca, sa ii introduca in societate.Vezi cum fata lor senina si nevinovata iti trimite bucurie in suflet si raspunsurile lor uneori stangace si traznite te fac sa ii iubesti instantaneu,bucuria pe care o emana si o imprastie bineinteles neintentionat in jurul lor fac ca acea clipa sa conteze, sa iti ramana acolo in suflet, sa te faca sa ii iubesti neconditionat...
Copilarie.... ce frumos ar trebui sa sune pt toti... insa nu toti au o copilarie linistita, lipsita de griji  plina de iubire si de protectie.Stau si ma ganddesc ksunt zeci de milioane de copii in intreaga lume care nu stiu cum este sa fii cu adevarat copil sa te bucuri de perioada asta .Sunt zeci de milioane de copii care mor de foame, de sete, sau pur si simplu au avut nenorocul sa se nasca altfel decat noi toti sau intr-o familie care nu i-a dorit, sau mai rau intr-o familie in care parintii isi bat joc de perioada copilariei lor. E greu sa te gandesti la lucrurile astea.... sa te gandesti ca macar copilaria ar trebui sa fie una pt totii... fericita. In opinia mea cred k dak totii am fii fericiti, lasati sa ne traim copilaria intr-un mediu protectiv, nu cred k ar mai fii aceeasi realitate astazi, cu oameni reci, gandindu-se numai la material, superficiali, oameni care sunt in stare sa faca rau si nici macar sa se uite inapoi sa vada cat de mult sufera ceilalti pt o simpla decizie de a lui.
  Incearca sa te duci mai des in parc,fie ca ai copii, fie k nu ai, si uita-te, uita-te in ochii lor calzi si nevinovati, uita-te la inocenta lor, la modul zgomotos  in care se exprima, la viata din ei, debordeaza de viata si incearca sa comunici cu copilul din tine, gaseste-l acolo chiar dak e ascuns bn in adanc, intreaba-l de tine, spune-i ce parere are de persoana are ai ajuns, dak ii place ce tip de om esti si sa il crezi, pt k un copil nu poate minti, el spune mereu adevarul,incearca sa nu uiti de el si comunica de cate ori ai ocazia comunica cu el.....nu are cum sa nu fie acolo.... mereu va ramane acolo indiferent de orice pt k e parte din tine din fiecare din noi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alpinism....

De azi încolo

Post scriptum...