Dialog din imaginatie...

In sfirsit.... ma bucur de crudul si greul confort al camerei mele.
- Bine ai revenit, straine... e timpul sa reluam relatia noastra de atacator- victima
Nu mi-a fost dor de tine incerc sa ii spun...apesi prea mult pe umerii  mei si reusesti cumva sa te strecori in gindurile mele murdarindu-le cu temeri si tristete.Weekendul asta am reusit sa traiesc...ii raspund,cu zambetul pe buze... dupa o lunga perioada de timp in care mi-ai fost iubita ,te-am inselat... te-am inselat cu toate persoanele pe care le-am cunoscut si cu toate amintirile pe care le-am creat.Am aruncat cu mine in stinga si in  dreapta, am aruncat in fiecare persoana care mi-a intins mana si m-a atins. Simteam nevoia sa respir viata, sa uit ca existi...
- Dar ce s-a intimplat cu noi...? ne intelegeam atit de bine odata... odata eram oaza ta de liniste.Ce bine ma simteam cand imi spuneai lucruri atit de dulci!
-Incearca sa intelegi ca m-am schimbat, nu mai sunt la fel nu mai vreau sa stau in confortul pe care mi-l oferi ...Vreau sa plec, sa simt ca traiesc, nu sa stau sa visez ca traiesc.Am incercat sa iti fac pe plac... am petrecut cate nopti nedormite? cate cuvinte rostite la telefon.. cate secrete stii despre mine... o stii si pe ea ,cel putin i-ai auzit vocea la telefon,chiar daca nu a fost niciodata la tine in vizita. Cu voi doua,eram fericit ...
-Si? ce vina am eu ca iti arat realitatea si te fac sa te gindesti la ea? Ea a plecat, nu eu.. eu sunt linga tine ,si am fost mereu in momentele tale bune sau mai putin bune.
-Nu are nici o legatura cu ea... pe ea am iertat-o de ceva timp... mi-am luat la revedere in dimineata aia ...chiar daca nu mai era ea..ti-am povestit doar.Are legatura strict cu mine,ca nu ma mai simt implinit... am nevoie de altceva. Lectiile pe care le-ai avut de oferit, le-am invatat, e timpul sa merg mai departe.
Hai sa iti povestesc un pic...stii ce senzatie de fericire ai cand gasesti pe cineva.. un strain careia sa ii arati un pic din ceea ce eu numesc suflet.Si respectivul nu a cerut mai mult decat i-am dat si mi-a oferit respectul lui pentru ceea ce sunt.Nu mai traisem demult chestia asta.. e atit de fain...Si nu il cunosteam daca stateam cu tine. Deci, o sa plec in curand... pornesc la vinatoare de oameni,de clipe. Las dragostea in urma,o pun la pastrat, o las sa doarma... e mult prea obosita saraca...SI acolo unde plec nu o sa am nevoie de ea deocamdata...
- Nu poti pleca, nu ai curaj ... stiu lucrul asta...e punctul tau slab, ti-e teama.
-Teama a fugit speriata...am batut-o,am dat cu pumnul pana cand s-a scurs ultima picatura de viata din ea...acum e doar o fantoma.
- O sa te intorci la mine, sunt sigura ...
-Nu, nu o sa fac asta... mi-e prea sete ,sete de oameni,sete de idei noi, sete de suflete.
 -Nu te mai recunosc,esti altfel... unde e copilul ala care ma asculta si era credincios mie?
-Inca e acolo.. insa moare... se stinge pe zi ce trece,din cenusa lui se inalta un nou "eu".
-Il vreau inapoi...
- Nu o sa il mai vezi niciodata... l-ai pierdut!!!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Alpinism....

De azi încolo

Post scriptum...