Castigi.... cand nu mai ai ce pierde!!!
Castigi atunci cand nu mai ai ce pierde.... asta e o concluzie la care am ajuns de-a lungul unui chinuitor proces mental plin de lucruri triste, dezamagiri, depresie... fiecare experienta trebuie sa te duca intr-un loc, punct cand rationalul si mentalul are puterea sa treaca peste toate trairile pe care le-ai putea avea la un moment dat.De multe ori in prima faza nu stii de ce suferi, de ce te simti rau ,de unde porneste toata greutatea care iti apasa sufletul si reactia ta la depresie este aceea de a gasi orice mijloc de a uita sau macar a o ineca cu orice altceva.Gresit...
De fiecare data senzatia aceea revine mai puternica, si nu dispare atit timp cat nu o rezolvi. Imagineaza-ti depresia prin care treci ca cel mai mare bataus din cartier...care te loveste in fiecare zi si langa tine ai intotdeauna arme prin care poti contracara, numai ca a doua zi se intimpla la fel si indiferent ce arme ai folosi tot nu ai avea cum sa il ranesti. Pentru ca depresia nu poate fi ranita...
Sincer eu am ajuns sa imi cunosc atit de bine depresia, la fel ca pe o parte din mine fizica, atit de bine incat o consider prietena mea...suna ciudat ,stiu, doar ca pana in momentul in care nu cunosti ceea ce te raneste si de ce te raneste, nu poti gasi motive si lucruri care sa te faca sa treci mai departe... cum fac eu : in fiecare seara ,de ceva timp , imi iau de manuta tot ceea ce imi face rau si ma duc la plimbare, la o tigara, pe afara si incerc sa despic fiecare problema pana la utimul frintura.Am realizat ca nimic altceva nu merge pentru mine: alcool, tigari,petreceri etc nu fac altceva decat sa imi ascunda pana a 2 zi ceea ce ma macina. Si nu as vrea sa devin un vicios care nu se poate controla...si stau 1 ora...2 ...3 pana cand mai aflu un punct vulnerabil al meu, al depresiei mele, ceea ce ma ajuta enorm sa cresc, sa ma ridic de jos mai bun,mai puternic....
Prin multa terapie de genul asta, mi-am dat seama de nevoi, de prioritati si cum pot ajunge acolo unde doresc. Mai trebuie doar sa imi multiplic curajul pentru a face toate aceste lucruri.
In viata mea am nevoie acum de ordine. Lucrurile care mi s-au intimplat in ultima perioada m-au dus pe o panta haotica periculos de abrupta.Incertitudinile au creat confuzie,confuzia a creat durere si tot asa... pana la depresie. Prea multe lucruri mi-au macinat sufletul. E timpul sa evoluez ,sa trec de starea asta, mi-am invatat lectiile....Am ajuns la momentul in care fiind pe fundul prapastiei, nu mai am unde sa cad mai jos de atit.Si acum e timpul sa ma ridic... sa ies.
Ma insoteste cineva???
De fiecare data senzatia aceea revine mai puternica, si nu dispare atit timp cat nu o rezolvi. Imagineaza-ti depresia prin care treci ca cel mai mare bataus din cartier...care te loveste in fiecare zi si langa tine ai intotdeauna arme prin care poti contracara, numai ca a doua zi se intimpla la fel si indiferent ce arme ai folosi tot nu ai avea cum sa il ranesti. Pentru ca depresia nu poate fi ranita...
Sincer eu am ajuns sa imi cunosc atit de bine depresia, la fel ca pe o parte din mine fizica, atit de bine incat o consider prietena mea...suna ciudat ,stiu, doar ca pana in momentul in care nu cunosti ceea ce te raneste si de ce te raneste, nu poti gasi motive si lucruri care sa te faca sa treci mai departe... cum fac eu : in fiecare seara ,de ceva timp , imi iau de manuta tot ceea ce imi face rau si ma duc la plimbare, la o tigara, pe afara si incerc sa despic fiecare problema pana la utimul frintura.Am realizat ca nimic altceva nu merge pentru mine: alcool, tigari,petreceri etc nu fac altceva decat sa imi ascunda pana a 2 zi ceea ce ma macina. Si nu as vrea sa devin un vicios care nu se poate controla...si stau 1 ora...2 ...3 pana cand mai aflu un punct vulnerabil al meu, al depresiei mele, ceea ce ma ajuta enorm sa cresc, sa ma ridic de jos mai bun,mai puternic....
Prin multa terapie de genul asta, mi-am dat seama de nevoi, de prioritati si cum pot ajunge acolo unde doresc. Mai trebuie doar sa imi multiplic curajul pentru a face toate aceste lucruri.
In viata mea am nevoie acum de ordine. Lucrurile care mi s-au intimplat in ultima perioada m-au dus pe o panta haotica periculos de abrupta.Incertitudinile au creat confuzie,confuzia a creat durere si tot asa... pana la depresie. Prea multe lucruri mi-au macinat sufletul. E timpul sa evoluez ,sa trec de starea asta, mi-am invatat lectiile....Am ajuns la momentul in care fiind pe fundul prapastiei, nu mai am unde sa cad mai jos de atit.Si acum e timpul sa ma ridic... sa ies.
Ma insoteste cineva???
Comentarii