Joc de cuvinte
Cat de importanta e comunicarea pentru fiecare din noi? Cred ca fiecare are pareri impartite despre lucrul asta
Stiu un singur lucru sigur... pentru mine are o importanta majora faptul ca pot comunica,cu fiecare persoana si nu doar prin cuvinte.Exista fel si fel de comunicari:prin gesturi, mimica a fetei,prin sentimente,printr-o singura privire sau o simpla atingere,printr-o pozitie a corpului,exista chiar si comunicare extra-senzoriala,telepatie, dar nu vreau sa deviez de la subiect si s-o iau pe alte carari ,carari stiintifice
Chestia ca partea cu comunicarea este foarte importanta pentru fiecare persoana este foarte importanta pentru fiecare persoana si am impresia c mai nou lumea se invarte acestui lucru,desi o face un pic gresit.Seaxeaza pe o comunicare virtuala,gen facebook sau messenger,pentru ca efoarte comod sa stai in fotoliul sau pe scaunul ergonomic de acasa sau de la birou,cu cafeluta langa tine si sa comunici cu cineva care se afla poate foarte aproape de tine sau poate in celalalt colt de tara.Nu spun ca nu ofera avantaje pentru ca in mod claravantajele sunt multe.Nu spun ca nu ar mai trebui sa facem lucrul asta pentru ca si eu sunt un dependent al fenomenului Facebook,si fie ca vreau sau nu,nu este zi cand sa nu intru macar 5 minute.
Pai si iata-ma comunicand pe blog,spunand niste chestii despre comunicarea virtuala,mie imi place sa numesc aceste lucruri "comunicare oarba"pentru ca nu stiu cine intra pe blogul meu siimi citeste posturile,cine ma discrediteaza sau cine ma apreciaza.Si sincer nu imi pasa...
Am facut acest blog cu intentia de a comunica ceva,de a-mi impartasi sentimente,idei,experiente.Si imi place sa cred ca blogul este o punte de comunicare intre sufletul meu cu alte persoane,pentru ca tot ce spun este din suflet si nu am intentia sa incep sa mint sau sa exagerez pe blog.Ce prost ar face lucrul asta?
revenind la comunicare,intotdeauna am fost invidios pe cei care s-au nascut mai devreme si au trait vremurile alea fara telefon mobil si fara PC.Pentru ca,sa fim seriosi,aia era comunicarea si un mod eficient da a invata ceva,de a evolua si a castiga experiente,maturitate si responsabilitate in viata asta.Stau si ma gandesc cate povesti am auzit eu de la colegele de munca cu privire la tineretea lor si la intamplarile din viata lor...si le vad sunt mult mai fericite decat orice alt tanar de acum.Noi ce putem sa le spunem?Cum am stat pana la 2 dimineata vorbind cu cineva pe chat sau cum am primit un LIKE la o poza pusa pe Facebook?sa fim seriosi...:D.Sa vezi omul cu care comunici,sa il atingi,sa ii vezi privirea,gesturile, e o senzatie mult mai puternica decat gen "friends on Facebook".
Stati si ganditi-va ce inseamna mai mult in viata asta,deja prea scurta pentru mine,5 ore petrecute in fata PC-ului sau 5 ore petrecute in realitate,dand piept cu lumea reala.Probabil vi se pare un vesnic cliseu,dar simteam si eu nevoia sa imi spun parerea cu propriile mele cuvinte...
Asa ca acum eu o sa ies, sa ma bucur de placerea de a avea langa mine persoana cu care comunic....Later...
Stiu un singur lucru sigur... pentru mine are o importanta majora faptul ca pot comunica,cu fiecare persoana si nu doar prin cuvinte.Exista fel si fel de comunicari:prin gesturi, mimica a fetei,prin sentimente,printr-o singura privire sau o simpla atingere,printr-o pozitie a corpului,exista chiar si comunicare extra-senzoriala,telepatie, dar nu vreau sa deviez de la subiect si s-o iau pe alte carari ,carari stiintifice
Chestia ca partea cu comunicarea este foarte importanta pentru fiecare persoana este foarte importanta pentru fiecare persoana si am impresia c mai nou lumea se invarte acestui lucru,desi o face un pic gresit.Seaxeaza pe o comunicare virtuala,gen facebook sau messenger,pentru ca efoarte comod sa stai in fotoliul sau pe scaunul ergonomic de acasa sau de la birou,cu cafeluta langa tine si sa comunici cu cineva care se afla poate foarte aproape de tine sau poate in celalalt colt de tara.Nu spun ca nu ofera avantaje pentru ca in mod claravantajele sunt multe.Nu spun ca nu ar mai trebui sa facem lucrul asta pentru ca si eu sunt un dependent al fenomenului Facebook,si fie ca vreau sau nu,nu este zi cand sa nu intru macar 5 minute.
Pai si iata-ma comunicand pe blog,spunand niste chestii despre comunicarea virtuala,mie imi place sa numesc aceste lucruri "comunicare oarba"pentru ca nu stiu cine intra pe blogul meu siimi citeste posturile,cine ma discrediteaza sau cine ma apreciaza.Si sincer nu imi pasa...
Am facut acest blog cu intentia de a comunica ceva,de a-mi impartasi sentimente,idei,experiente.Si imi place sa cred ca blogul este o punte de comunicare intre sufletul meu cu alte persoane,pentru ca tot ce spun este din suflet si nu am intentia sa incep sa mint sau sa exagerez pe blog.Ce prost ar face lucrul asta?
revenind la comunicare,intotdeauna am fost invidios pe cei care s-au nascut mai devreme si au trait vremurile alea fara telefon mobil si fara PC.Pentru ca,sa fim seriosi,aia era comunicarea si un mod eficient da a invata ceva,de a evolua si a castiga experiente,maturitate si responsabilitate in viata asta.Stau si ma gandesc cate povesti am auzit eu de la colegele de munca cu privire la tineretea lor si la intamplarile din viata lor...si le vad sunt mult mai fericite decat orice alt tanar de acum.Noi ce putem sa le spunem?Cum am stat pana la 2 dimineata vorbind cu cineva pe chat sau cum am primit un LIKE la o poza pusa pe Facebook?sa fim seriosi...:D.Sa vezi omul cu care comunici,sa il atingi,sa ii vezi privirea,gesturile, e o senzatie mult mai puternica decat gen "friends on Facebook".
Stati si ganditi-va ce inseamna mai mult in viata asta,deja prea scurta pentru mine,5 ore petrecute in fata PC-ului sau 5 ore petrecute in realitate,dand piept cu lumea reala.Probabil vi se pare un vesnic cliseu,dar simteam si eu nevoia sa imi spun parerea cu propriile mele cuvinte...
Asa ca acum eu o sa ies, sa ma bucur de placerea de a avea langa mine persoana cu care comunic....Later...
Comentarii